Bacalaureatul: elev inteligent = analfabet cu bani/fiţuici

         Bacalaureatul este un examen important din viaţa oricărui om, examenul de maturitate care face trecerea de la stadiul de adolescent, la cel de adult. Ce prostii spun aici? Asta se întâmpla demult, când în România trăiau OAMENI. A trecut mult timp de atunci. Totul s-a schimbat, OAMENII au dispărut. Au fost înlocuiţi cu "sugativele de bani". Banul a devenit valoarea principală care a distrus OMENIA. Mai ştie cineva ce înseamnă RESPECT, CINSTE, BUNĂTATE, BUN SIMŢ? Nu, se pare că toată lumea a uitat.
       Toţi au o amnezie profundă şi nu dau semne că şi-ar reveni prea curând. Oare este aşa greu să promovezi examenul de Bacalaureat? Vă spun eu: nu! Îţi trebuie o minte antrenată să înveţe. Dar dacă n-ai învăţat niciodată? Înseamnă că şcoala nu e de tine şi nici BAC-ul nu trebuie să îl iei. Ţi-ai pierdut degeaba timpul în clădirea aia numită ŞCOALĂ, unde ieri îţi etalai formele în fusta mini, cu tocurile de 15 cm şi cu decolteul adânc, sau noua maşină şi blugii de fiţe. Iar ăia pe care îi înjurai şi îi ignorai erau PROFESORI. Ei îţi pavau drumul tău în viaţă cu multe cunoştinţe. Şi testele ălea la care nu-ţi puneai la treabă neuronii nefolosiţi, ci telefonul de ultimă generaţie, îţi erau de folos acum, puteai să iei şi tu BAC-ul. Acum e prea târziu. Timp irosit degeaba. Nu mai poţi face nimic, decât să apelezi la portofelul plin cu bani al lui tati şi al lui mami. 
       Aşa e la modă acum. Nu te teme! Merge! Cu câteva sute de € eşti şi tu deştept/deşteaptă. La ce folos să îţi mai oboseşti ochii să citeşti, mintea aia sigilată să înveţi sau să îţi iroseşti timpul liber când poţi ieşi la o bere cu băieţii sau la shopping cu fetele, când dai banul şi iei BAC-ul? E simplu. Până şi DOMNUL profesor care te stresa să înveţi lecţia, se îmbunează când vede teancul de bani şi îţi garantează că iei BAC-ul, deşi ştie şi el că eşti paralel/ ă cu şcoala.
       De ce se întâmplă toate astea? Nu înţeleg. De ce un analfabet care are portofelul plin cu "euroi" se află la egalitate cu un elev silitor, care îşi sacrifică din timpul lui liber pentru a învăţa, pentru a ajunge CINEVA? Cine e de vină? Toţi şi în acelaşi timp, niciunul. De ce spun asta? Pentru că fiecare găseşte pe altcineva vinovat de situaţia în care a ajuns învăţământul şi nu numai. Elevii dau vina pe profesori că nu sunt destul de pregătiţi, că nu îşi mai dau interesul să îi "înveţe carte" . Dar oare au dreptate? Dacă luăm în considerare rezultatele de la examenul de titularizare, note de 1, ne putem alarma şi să le dăm dreptate elevilor. Se pot numi profesori pregătiţi să predea elevilor aceşti oameni? În niciun caz! Dar şi profesorii dau vina pe elevi, că nu mai sunt dispuşi să înveţe, să citească, ci doar să îşi piardă timpul pe internet, pe reţelele de socializare. Dreptate au şi ei. Elevii devin foarte repede dependenţi de internet, de Facebook, atât în timpul liber cât şi în ore, fără să ţină cont de prezenţa profesorilor. Îi mai pot critica pe profesori? Nu! Vina este împărţită. Dacă fiecare ar încerca să îşi îndeplinească rolul, totul ar fi mai bine, toată lumea ar fi mai mulţumită şi banul nu ar mai fi atât de important. 
       Dar noi nu progresăm, ne ducem tot mai jos. O să continuăm la fel: elevii care îşi dau interesul pentru şcoală o să îşi piardă şi ei încrederea în propriile forţe până la urmă, dacă văd că pot cumpăra orice cu bani. Toţi analfabeţii cu bani vor fi tot mai sus. Nu ştiu să scrie, să citească, dar, important e că au o diplomă. Au cu ce se mândri. E mai importantă o foaie decât ce ai în cap? Se pare că da. Eşti isteţ, copiezi, dai bani şi ajungi om mare, poate şi parlamentar.
       Dar e corect aşa? Să fi în sala de examen, să stai în banca ta, concentrat/ă să scri cât mai bine pentru o notă bună, pe merit şi să fii deranjat din cinci în cinci minute de aceşti analfabeţi care, din cauza "emoţiilor", au nevoie la toaletă să mai arunce o privire pe fiţuicile din chiloţi. Credeţi că supraveghetorii nu îşi dau seama de adevăratele lor intenţii? Sigur că îşi dau seama, dar acum portofelul atârnă mai greu. Cum să nu fi mulţumit? Cu ce îi deranjează pe ei că tu nu ştii să citeşti sau să scrii? Cu nimic. Important e BANUL, acest duşman al societăţii, care îşi lasă amprenta din ce în ce mai mult asupra vieţilor noastre.
         Acum spuneţi şi voi, ce alegeţi? Cu siguranţă, mulţi veţi ignora părerile mele şi aceia veţi fi cei cu bani. Gândiţi-vă totuşi bine: e mai important să ştii că eşti bun.
      Un sfat: Nu vă înjosiţi să vă daţi cine nu sunteţi, puneţi mâna pe carte şi vă veţi aprecia singuri, veţi vedea că valoraţi mai mult decât suma aia de bani cu care vă cumpăraţi "deşteptăciunea".